„EU AȘ PUTEA SĂ-L FAC?”

„NU E DOAR PENTRU ALPINIȘTI?”


Da, poți, e pentru oameni normali!

Sunt Costin Miu și îți spun că un trekking în Everest Base Camp este la îndemâna oricui are o condiție fizică decentă. Sunt ghidul montan român cu cea mai mare experiență în acest trekking și singurul care îți oferă o noapte în Everest Base Camp, în propria tabără de corturi, așa că știu ce spun.

Din 2012, aproape 100 de oameni din România, Norvegia, Germania, Franța, Spania, Canada, USA, Australia sau Noua Zeelandă au bătut cărările Himalayei împreună cu mine, au trăit experiența magică a nopții din EBC sau a traversării pasului Thorung La, din Annapurna, și s-au întors mai bogați în emoții unice. Pentru fotografii din aceste aventuri, click aici și aici.

Am auzit de nenumărate ori întrebarea de mai sus și de fiecare dată am răspuns la fel: poți face acest trekking și dacă nu ai experiență de munte sau nu mergi la sală sau la stadion în fiecare zi, dar este mult prea frumos ca să nu ai o pregătire decentă, care să-ți permită să te bucuri de minunățiile de munți, mănăstiri, râuri, poduri suspendate, ghețari și oameni pe care le întâlnești în cele 13 zile pe munte.

Trekkeri pe traseul de trekking în Everest Base Camp
Everest Base camp e aici!

„NU SUNT PREA BĂTRÂN?”

„COPILUL MEU AR PUTEA SĂ-L FACĂ?”

„CÂT CĂRĂM ÎN SPATE?”


În cele 10 aventuri avute până acum în Himalaya, am văzut că vârsta este doar o stare de spirit, nu una biologică. Un trekking în Everest Base Camp este la îndemâna oricărui iubitor de munte între 10 și 100 de ani, ca să mă exprim binar. Bebe (65 de ani, EBC în 2017) și Luca (13 ani, EBC în 2019) au fost extremele de până acum și ambii s-au bucurat la fel de tare de spectacolul himalayan, insensibili la vârsta din buletin. Bine, la Luca a fost și mai simplu, dat fiind că nu avea, încă, buletin. M-am bucurat imens pentru amândoi. Bebe a demonstrat că niciodată nu e prea târziu să-ți îndeplinești visele, iar Luca (foto jos, împreună cu Dragoș și Marga, părinții lui), că nu e prea devreme.

Despre cărat bagaje nu se pune problema, porterii nepalezi fac asta. Zilnic, trekkerii duc în rucsaci 1-2 litri de apă, o jachetă softshell, crema de soare și alte chestii de necesitate, adică maxim 4-5 kg.

Familie fericită la sfârșit de trekking în Everest Base Camp.

„Ce mă fac cu lipsa oxigenului?

Dacă nu mă aclimatizez cum trebuie?”


Făcută ca la carte, aclimatizarea la altitudine este un proces perfect controlabil. Conform statisticilor, doar 3% din populația lumii nu se poate aclimatiza la procentul scăzut de oxigen și asta din cauze necontrolabile, care țin de precondiționări ale organismului care, pur și simplu, refuză să se obișnuiască în condiții de altitudine. Toți ceilalți 97% se pot aclimatiza, cu condiția să respecte ritmul de mers potrivit, hidratarea corectă și zilele în plus de aclimatizare la fiecare 1000 de metri urcați.

ATENȚIE, cei care nu iau în considerare aceste zile suplimentare se expun pericolelor AMS (Acute Mountain Sickness) așa că, dacă în itinerariul care vi se propune aceste intervale lipsesc, evitați să mergeți cu organizatorul respectiv.

de ce e periculos să alegi operatori low budget